Președintele AEP Ana Maria Pătru a explicat într-un interviu acordat Politic Scan că alegerile din 2016 sunt foarte importante, iar cetățenii au un rol foarte important.
Despre desfășurarea exercițiului electoral, premiere și resposanbilitatea AEP puteți afla mai multe din rândurile de mai jos:
Ne aflăm în an electoral, ca atare și instituția pe care o conduceți devine de interes pentru foarte multă lume. Puțini știu însă cu ce se ocupă efectiv AEP.
A fost o perioadă în care cetățenii nu făceau distincție între Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central. Pentru mulți, AEP era o instituție care lucra doar în perioada alegerilor, fiind confundată cu Biroul Electoral Central. Un coleg de la o filială ne-a povestit că, fiind abordat deseori cu întrebarea ”Ce faceți voi când nu sunt alegeri?”, la un moment dat a răspuns astfel: ”În primul trimestru, am purtat peste 1.300 de convorbiri telefonice, am trimis peste 1.200 de e-mailuri și am parcurs peste 19.000 km în teritoriu, cam de șase ori lungimea frontierelor României, am organizat 250 de activități de îndrumare și control la primării, am realizat opt controale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale la filialele județene ale partidelor politice, am realizat cinci acțiuni de informare și educare în rândul cetățenilor și asta nu e tot”.
Am dat acest exemplu pentru a scoate în evidență două aspecte: faptul că AEP nu înseamnă doar structura centrală și conducerea acesteia și faptul că pregătirea și organizarea alegerilor începe, pentru AEP, cu mult înaintea anilor electorali.
Revenind la confuzia AEP – BEC, vreau să precizez că în ultimii ani percepția opiniei publice despre instituția noastră s-a schimbat. Electoratul a înțeles că atribuțiile noastre în materie de alegeri sunt de natură tehnică și organizatorică, deasupra oricăror interese partizane și că suntem o instituție în slujba cetățeanului. Suntem partenerul cetățeanului, îl ajutăm să se informeze corect, îl îndrumăm să-și exercite drepturile electorale, îl încurajăm să se implice în procesele electorale. Obiectivul final al proiectelor noastre, fie că e vorba de Registrul electoral, de informatizarea secțiilor de votare sau de Corpul experților electorali este câștigarea încrederii cetățenilor în puterea votului lor și în corectitudinea alegerilor.
Și prin aceasta am răspuns parțial la întrebarea dumneavoastră. Sigur, AEP se ocupă cu multe alte aspecte, cum ar fi: finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale și controlul aferent acestor activități, instruirea oficialilor electorali, administrarea Registrului electoral, a Registrului secțiilor de votare, crearea și gestionarea Corpului experților electorali.
De ce în acest an se vorbește de AEP mai mult decât în alți ani electorali?
Ne aflăm într-un an electoral special, cu două rânduri de alegeri generale, care vor avea loc după alte reguli decât cele de până acum, ca urmare a modificărilor aduse legilor privind alegerile locale și cele parlamentare. E de înțeles interesul față de AEP, dat fiind faptul că prin noua legislație a căpătat atribuții sporite, în primul rând legate de gestionarea a două mari proiecte pe care eu le consider revoluționare: Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și Corpul experților electorali.
De asemenea, ochii sunt ațintiți spre AEP și pentru că, începând din acest an electoral, instituția are un rol cheie în finanțarea campaniilor electorale. După cum știți, campaniile electorale vor fi finanțate din bani publici, sumele cheltuite de candidați urmând a fi rambursate după alegeri de către AEP.
Autoritatea a devenit o instituție de interes și pentru românii din străinătate, după ce legiuitorul a introdus și instituția noastră în ecuația privind organizarea alegerilor parlamentare pentru românii din afara țării.
Reforma legislației electorale a schimbat regulile și a împărțit atât atribuțiile, cât și responsabilitățile. Pe lângă AEP și Guvern, angrenajul managementului electoral cuprinde numeroase alte instituții: Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, STS, INS, Poșta Română, prefecți, primari.
Una dintre temele populare printre oamenii politici de azi este cea a accesului femeilor în funcții de conducere importante. Ana Maria Pătru este unul dintre exemplele reușite din acest punct de vedere. Cum este să fii femeie și să ai în responsabilitatea ta votul a milioane de oameni?
Tema este preocupantă la nivel mondial, de aceea este poate și atât de populară printre femei. AEP a urmărit cu interes și îngrijorare evoluția participării femeilor la viața politică.
După ultimele alegeri parlamentare, cele din 2012, un studiu realizat de instituția noastră arăta că prezenţa femeilor în Parlament în 2012 era de 11,5% – de două ori mai mare decât în prima legislatură de după căderea comunismului, dar de două ori mai mică decât media de 24% din statele membre ale Uniunii Europene.
În 2014, an în care am deținut președinția Asociației Oficialilor Electorali Europeni (ACEEEO) și am organizat la București cea de-a 23-a Conferință a Asociației, tema dezbătută de cei peste 150 de invitați din 60 de țări a fost ”Participarea femeilor în procesele electorale și în viața publică”. AEP a pledat constant pentru egalitatea de gen în funcțiile publice și a reușit să influențeze decizia politică în privința bonusului financiar acordat partidelor politice care promovează femei în alegeri pe locuri eligibile.
Numirea mea de către Parlament în funcția de președinte al AEP este o dovadă că și în România se schimbă vechile mentalități. Cuantificând activitatea mea în cei patru ani la conducerea AEP, pot spune că aceasta confirmă cel puțin una dintre calitățile femeii: aceea de bun organizator. Am reușit, în primul rând, să creez în jurul meu o echipă cu care am dus la îndeplinire atribuțiile AEP și am inițiat proiecte curajoase, care și-au dovedit în timp viabilitatea. În România s-a inoculat ideea că șeful unei instituții este însăși instituția. Eu nu sunt de acord cu această gândire, întrucât o instituție are o conducere vremelnică, dar ea este un organism unitar, al cărui succes depinde de toți cei care îl compun, fie că sunt referenți, consultanți, consilieri, directori sau demnitari. Împreună cu echipa, am dezvoltat structura teritorială a AEP, am inițiat proiectele despre care v-am vorbit, am elaborat strategii de comunicare cu electoratul și am făcut cunoscută în lume această instituție tânără, care în țară ba era confundată cu Biroul Electoral Central, ba era ignorată de-a dreptul. Vă aminteam mai devreme de faptul că am fost la conducerea ACEEEO, asociație internațională la care am aderat în anul 2004. La un an de la numirea mea în fruntea AEP, instituția a devenit membru al Asociației Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB), a cărei președinție o voi deține timp de doi ani, începând cu 2017. AEP a reușit să câștige respectul unui organism internațional de referință pentru domeniul electoral – mă refer aici la Comisia de la Veneția, care, pentru prima dată în istoria activității sale, organizează anul acesta la București, în parteneriat cu AEP, cea de-a 13-a Conferință Europeană a Organismelor de Management Electoral.
Ca președinte al AEP, mă simt responsabilă pentru fiecare alegător care nu se prezintă la vot și mă întreb dacă AEP a făcut destul pentru a-i convinge pe toți cetățenii să își exercite acest drept fundamental. De aceea, prioritatea mea și a echipei AEP este informarea și educarea cetățenilor și cel mai important obiectiv este creșterea prezenței la vot.
Care este relația clasei politice cu AEP? Care este relația AEP cu partidele politice și candidații?
AEP este o instituție de management electoral autonomă și independentă în raport cu clasa politică, ceea ce nu exclude o relație firească, constantă și corectă cu aceasta.
Cu partidele politice ne intersectăm prin natura atribuțiilor AEP, stabilite prin Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Relația noastră cu partidele politice se realizează prin intermediul mandatarilor financiari ai acestora. Noi acordăm partidelor subvenția de la bugetul de stat, controlăm finanțarea acestora și aplicăm sancțiuni. În anii electorali, interacțiunea AEP cu partidele politice și cu candidații independenți va fi mai intensă, deoarece legea prevede că Autoritatea rambursează acestora cheltuielile de campanie electorală, evident dacă sunt întrunite condițiile legale.
Care sunt, din punctul de vedere al AEP, provocările anului electoral 2016?
Pentru AEP, marile provocări ale anului electoral 2016 sunt Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și Corpul experților electorali. Sunt proiecte inițiate și gestionate de AEP și ele trebuie să fie funcționale la alegerile locale din 5 iunie. Încă de la sfârșitul anului trecut, am demarat campania de recrutare a operatorilor de calculator ai secțiilor de votare și a experților electorali. Avem zeci de mii de cereri, oamenii noștri lucrează la întreaga capacitate pentru procesarea acestora în termenele prevăzute de lege.
Noua lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale a introdus Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu aplicabilitate în premieră la alegerile locale din 5 iunie 2016. Informatizarea secțiilor de votare este un proiect inițiat de AEP și folosit cu succes în cadrul unui program pilot la alegerile parlamentare parțiale din 2010 și 2011. Sistemul este implementat și gestionat de AEP, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral, Registrul secţiilor de votare şi din listele electorale complementare.
Utilizarea acestui sistem informatic face practic imposibile tentativele de fraudare prin vot multiplu și asigură o informare exactă, în timp real, cu privire la prezența la urne.
Corpul experților electorali este o altă provocare pentru AEP în anul electoral 2016. Introdus prin noua lege a alegerilor parlamentare, Corpul experților electorali reprezintă o bază de date creată și administrată de AEP, cuprinzând persoane care pot fi președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitori ai acestora. Cei care vor îndeplini aceste funcții la alegeri vor fi desemnați de AEP, prin tragere la sorți computerizată.
Prin aceasta modalitate, prerogativele privind desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora se transferă din sarcina primarilor și a prefecților, în aceea a Autorității Electorale Permanente. O astfel de procedură va asigura profesionalizarea oficialilor electorali, va elimina orice suspiciune privind o eventuală politizare a acestor numiri și va asigura o mai mare transparență procesului electoral.
Admiterea în Corpul experților electorali se poate face pe bază de aviz, pentru persoanele care au mai deținut funcția de președinte al biroului electoral al secției de votare sau locțiitor al acestuia și pe bază de examen, pentru cei care nu au îndeplinit anterior aceste funcții.
Votul prin corespondență este o altă premieră pentru sistemul electoral românesc. Parlamentul a adoptat o lege dedicată exclusiv votului prin corespondență și a stabilit ca acesta să fie utilizat doar la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016. Potrivit acestui act normativ, Ministerul Afacerilor Externe și Compania Națională ”Poșta Română” sunt instituțiile responsabile cu organizarea și desfășurarea procedurilor privind votul prin corespondență, iar AEP oferă sprijin tuturor instituțiilor implicate.
Legea prevede că pot vota prin corespondență doar cetățenii români cu domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate care se înscriu în Registrul electoral cu opțiunea pentru acest tip de vot. Perioada de înscriere începe în data de 1 aprilie 2016 și se încheie la două zile după începerea perioadei electorale pentru alegerile parlamentare.
Marele pariu al AEP în acest an pare a fi sistemul de informatizare a secțiilor de votare. Este acest proiect un pariu deja câștigat?
Pentru mine, care înțeleg pe deplin beneficiile acestui proiect, este un pariu câștigat, însă pentru cetățeanul pe care îl simt încă sceptic, nu m-aș hazarda să-l declar câștigat decât după ce va trece primul test, cel al alegerilor locale din 5 iunie 2016. Prin acest proiect, bine implementat de Serviciul de Telecomunicații Speciale și AEP, îmi doresc să redăm cetățeanului încrederea că votul lui este în siguranță.
Vă așteptați ca cetățenii de rând să participe în alegeri și ca experți electorali și operatori de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, nu numai ca votanți. În ce măsură acest gen de implicare a cetățenilor va influența alegerile?
Nu doar că ne așteptăm la acest gen de implicare a cetățenilor, este o certitudine că la alegerile din acest an vor fi zeci de mii de cetățeni pe care îi veți regăsi în secțiile de votare ca operatori de calculator, președinți ai biroului electoral al secției de votare sau locțiitori ai acestora. Implicarea lor în alegeri va conferi proceselor electorale un plus de transparență. Alegerile nu vor mai fi percepute ca apanaj exclusiv al autorităților, la care cetățenul nu are altă atribuție decât de a introduce buletinul de vot în urnă. Implicarea cetățeanului în calitate de expert electoral sau operator de calculator în secția de votare este, până la urmă, o altă formă de manifestare democratică a poporului și o garanție suplimentară a corectitudinii și transparenței scrutinului, ceea ce va duce la creșterea încrederii electoratului în alegeri.
Ce a făcut AEP pentru a convinge cetățenii să se implice astfel în procesele electorale?
Am cerut sprijinul cetățenilor prin diferite mijloace, folosind toate canalele de care dispunem. Am realizat videoclipuri, ghiduri, pliante, postere, pe care le-am postat pe toate platformele de comunicare ale instituției (site-ul, pagina oficială de Facebook, canalul de Youtube, rețeaua Twitter) și le-am distribuit în țară, la primării, la sediile filialelor și birourilor noastre județene. Dar cel mai important demers din cadrul acestei campanii l-au constituit întâlnirile și discuțiile directe cu cetățenii din țară și din străinătate. Am mers și vom mai merge în centre universitare, întrucât pentru funcția de operator de calculator al secției de votare contăm mult pe sprijinul studenților, al tinerilor în general.
Facem apel la cetățeni să se înscrie în continuare pentru Corpul experților electorali și pentru poziția de operator de calculator, pentru că există încă destule localități unde înregistrăm deficit.
Legea permite cetățenilor să fie implicați în alegeri, să contribuie la democratizarea procesului electoral și sunt optimistă că, începînd cu anul 2016, AEP va deveni principalul partener al cetățeanului în alegeri.
